Da, sincer asta-i cea mai actuală postare de pe tumblr şi într-o oarecare măsură m-a lovit. Da, inevitabil o să se întâmple şi chiar dacă n-ar exista sentimentu' ăla de trezire degeaba, tot cam două săptămâni mai îs până una-alta.
Sincer, cea mai drăguţă chestie ar fii să există amintiri care să le poţi împacheta, momente care să le poţi păstra lângă tine pentru totdeauna. Şi sentimentele. Sentimentele ar fii frumos să poată rămâne acolo şi timpul să treacă şi să treacă şi intensitatea lor să învolbureze constant inimile noastre. Da' nu, la noi nu se poate aşa ceva. Noi uităm momentele, noi uităm sentimentele şi uităm fiecare parte din ce-a fost odată.
Şi totuşi, ce se poate face? Cine poate face ceva?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu