Cineva a furat luna. A ascuns-o şi a lăsat doar stelele care să lumineze cerul haotic şi să îndrume paşii fiecăruia spre lucruri interesante. Desigur, am uitat să precizez că zilele trecute am fost la Arieşeni(Vârtop) şi-am petrecut destul de fain fiecare parte din zi. (mai ales noaptea)
Clar că m-am împiedicat dimineţile pe pârtie, printre pietre şi pământ românesc, după-amiezile le-am pierdut printre cărări bătute de munte, iar nopţile cocoţată pe-un scaun, sprijinită de-un butoi imens alături de mulţi alţii.
Fie, încă-mi mai amintesc sentimentul acela straniu pe care l-am simţit odată ce-am ajuns rezemată de lemnu' ăla tare colorat în multe nuanţe de maro. Era un fel de linişte şi pace. Serios, nimic nu s-a comparat cu asta, poate doar rachiu' din prima noapte.
Oricum, până la urmă totu' a fost drăguţ şi chiar dacă dacă am ieşit la două noaptea după suc şi eram în colanţi, există chestii care încălzesc totul, chiar şi sufletele îngheţate.
Chiar, la fel cum şi banii îi ajută pe barmani să pună ce muzică vrei. Clar, la Mont Blanc după zece, când ajungeam erau întodeauna aceleaşi trupe tari în boxe: Bosquito, Vama Veche, Mărgineanu', Eagles. Şi chiar dacă la un moment dat au venit nişte alcoolici anonimi prieteni cu barmanu' şi-au început să pună un fel de hip hop obosit, s-a făcut o selecţie interesantă de bancuri pârcoşe care-au făcut lumea să se manifeste-n moduri diferite. Majoritatea am râs, da' Marcela a adormit pe butoi şi ne-a luat cam cinci minute s-o trezim.
Clar, până la urmă a fost drăguţ, iar îngrămădeala de şase persoane într-o cameră a fost a' naibii de ciudată. Aproape mă face să mă înspăimânt şi să mă gândesc că orecum am adoptat caracteristicile unor sarmale.
Şi pentru că am mai făcut şi nişte poze, aici:
Peisaje, desigur. Întodeauna natura surprinde prin minunăţiile ei şi ameţeşte cu frumuseţea fiecărui colţ.
Ps:Luna probabil era ascunsă-n cana mea cu vin fiert, pentru că de fiecare dată când închideam un ochi şi priveam atentă culoarea roşiatică se transforma într-un galben pal de la lumină şi luna se creiona.
Ps:Luna probabil era ascunsă-n cana mea cu vin fiert, pentru că de fiecare dată când închideam un ochi şi priveam atentă culoarea roşiatică se transforma într-un galben pal de la lumină şi luna se creiona.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu