În viaţă irosim ani şi la moarte cerşim clipe.

luni, 14 februarie 2011

înecat în sânge cu ciocolată.

Dacă odată aş închide ochii, aş face un pas greşit şi m-aş scufunda într-un butoi de tristeţe, ar fii cineva să mă ridice? Sau oare ar auzi cineva urletele disperate în care-mi revărs agonia şi-mi cânt nebunia? 
Şi cei care ar vrea să mă ajute, ar reuşi oare să mă ridice deasupra, sau m-ar scufunda, într-o încercare fără rost, absurdă şi plină de intenţii greşite... 

Ps: Cum îs pralinele umplute cu cianură? 

Niciun comentariu: