Ploaie, soare, ploaie, soare... cine-nţelege ceva?

Nu mai ştiu ce simt. Oscilez între fericire, tristeţe şi nici măcar nu pot să mă echilibrez pe muchia subţire dintre cele două. E aşa aiurea să încerc să nu cad prea tare dintr-o extremă-n alta. 
Gosh, de mult timp n-am mai aberat, da' asta numai pentru că de mult timp nu m-am mai simţit aşa. În orice caz n-are rost să mai obosesc tastatura că-i degeaba. Subiect închis, oricum nime' nu înţelege şi ăla căruia aş putea să-i explic nu-i pasă. Vorba unuia, păţăşti. 

Şi revenind la treburi serioase, în 14 am fost cu Cristi şi cu Sică cu biţi şi a fost destul de interesant. Chiar dacă vremea n-a fost favorabilă - ploaie din două-n două minute - am reuşit să pedalăm umpicuţ - cam 20 de kilometri. 

Aenament? Aproape deloc, eram obosită după Chei şi a fost destul de complicat să ţin ritmu'. 

Dificultăţi? Ceva dealuri, mai ales ăla de lângă sensul de la intrare-n Sânduleşti. Coborâtu' şi mersu pe sub autostradă. Drumu' pe şosea din Copand până în Turda.
Cunoştinţe noi? Nimeni. 

Locuri marcante? Deluleţele alea de lângă Copand pline cu ciupercuţe şi cu tânţari. 

Kilometrii - aproximativ: 20