Am descoperit că oamenii se schimbă. Am învăţat că nimic nu e la fel, fiecare minut şi fiecare secundă sunt diferite şi oricât ai încerca să le faci să semene, nu te ajută cu nimic, te doar afundă într-un nămol dureros degeaba.
Da, ştiu că a trecut mai bine de juma' de an de când am făcut principiul identităţii la logică (yeah, fix) care afirma că orice obiect este identic numai cu sine, da' eu abea acum am înţeles că chestia asta se aplică la orice. Sau poate că ştiam, dar doar acum i-am dat importanţă.
Serios, îi ciudat. Măcar acum pot trăi liniştită cu veşnicele şi vechile mele bătăi de cap.
Ps: Poţi să tai un sărut şi să-l păstrezi pentru totdeauna cu tine, ca să fii sigur că n-o să uiţi niciodată atingerea, sentimentul şi moliciunea pielii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu