Era atât de bine odată, puteam să fiu atât de plină de fericire vara. Şi-acum e toamnă.
Copacii mor. Nu mai au frunze şi pământu'-i acoperit cu-n covor ruginiu. Citesc lecturile obligatorii cu care trebuia să mă lupt în vară şi de care-am uitat. Mă scufund în viaţă. Aştept să mă trezesc şi să mă întorc înapoi în vară.
Oricum, până la urmă poate nici nu-i atât până-n iarnă. Poate merg în Austria :]
Fie, până acuma am citit:
Hanul Ancuţei de Mihail Sadoveanu
Harap-Alb de Ion Creangă.
O să editez mai încolo când termin ce-am început acum. xD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu