Mi-e un dor imens...

Vreau să treacă odată două zile. Vreau să fie direct joi şi să fie bine. Vreau să vină înapoi şi să fie iarăşi bine...

Fericire.

E bine că te-ai oprit. Pot să râd iar şi să mă simt din nou bine. Aşa? 

Sper totuşi să fie adevărat. Mi-ar fii rău să ştiu că până la urmă totul  nu-i nimic decât... nimic. 

Noapte bună.

   Într-un întuneric liniştitor, familiar şi cald, pot să-ţi simt respiraţia aproape de mine şi fiecare tresărire uşoară a corpului.
   Iubirea moale şi aşternutul curat ascund două trupuri pentru o noapte transformată într-o eternitate fericită. Nu mai există timp sau oboseală. Există numai tăcerea care silabiseşte cuvinte şoptite în urechile adormite, împletind două minţi în acelaşi vis fără zbucium.
   Ocean de fericire care leagă sufletele într-un nor somnoros, lipsit de sânge, timp şi durere.

Tumblr, I ♥ you.

Marmura rece să-ţi ascundă faţa îngheţată de razele soarelui... Pe curând.

A trecut ceva timp de când n-am mai înşiruit cuvinte pe aici. Şi totuşi, parcă-s acceaşi.Noroc că, timpu' m-a salvat. Am reuşit să "văd" altfel lucrurile şi acum încerc să repar ce n-am fost în stare şi ce-am stricat zece la rând. Sper să-mi iasă, pentru că până la urmă nu-mi mai doresc să trăiesc aşa. Sună dramatic? Sincer eu nu-mi doresc, însă chiar mi se pare aiurea totul şi vreau să se termine. 

Acum îs fericită că mi-am terminat seris fantastică "Vampirii Sudului" pe care nu o mai suportam şi am început "Gifted Hands" scrisă de Dr Ben Carson, carte care mi-am cumpărat-o de curând şi de care-s foarte curioasă.

Adio vampiri. 

Sfârşit şi început.

E ceva de când nu am mai scris pe-aici, şi raportat la ceilalţi ani, rata postărilor a scăzut considerabil. Tragic? Cui i pasă?
Altfel, inspiraţia mea n-a murit. E adevărat că am anumite dificultăţi să scriu, însă încă mă pot numi capabilă din punct de vedere al înşiruirii cuvintelor pe-o pagină.
Fie, anul ăsta din punct de vedere emoţional, n-am început totul bine însă toate s-au fixat până în prezent. Mă descurc şi sunt mulţumită.
Şi-atât. Ajunge. Mi-e somn.

Ps: An nou fericit şi împlinirea tuturor dorinţelor

Cândva era altfel...

Atunci când întunericul îmi umbreşte imaginaţia, ce pot să fac? Vreau să scriu. Mi-e dor să pot înşirui cuvinte în documente word sau pe hârtie. Mi-e sete să simt fiecare propoziţie acordată şi să pot fii înapoi printre grămada de litere.
Am nevoie de inspiraţie. Am nevoie de o motivaţie. Cineva să-mi aducă înapoi creativitatea. Şcoala mă seacă şi totul nu mai e cum a fost.

Acum citesc cărţi scrise de români, tâmpite, în care fiecare cuvânt e o măgărie şi paragrafele parcă-s capitole. Nu mai suport întreaga batjocură numită "literatură românească". Totul e o tortură şi inspiraţia mea a fugit. Cineva a răpit-o şi cineva trebuie să o aducă înapoi. Mi-e dor!

Dacă Rebreanu avea un stil uşor şi nu prea aburea în "Ion", Petrescu e un snob care se consideră un filosof înnăscut şi care aberează şi dezbate o idee douăzeci de pagini de parcă nu e capabil să spună în trei propoziţii şi ajunge să debiteze bâlbâit trei pagini... Interesantă carte de citit, că nici pe veceu nu te mai poţi relaxa când o ai în faţă.

Back in black.

A trecut parcă atâta de când n-am mai postat nimic... Mă simt ciudat acum să scriu şi parcă nici nu ştiu ce. De obicei îmi vine pe moment inspiraţia, însă acum... defapt cred c-am pierdut capacitatea de-a scrie lucruri drăguţe acum ceva timp. Se mai întâmplă şi de-astea.
Şi pentru că sună bine şi-mi plac mult, o să înşir vreo câteva melodii:



Pentru că Scorpions au fost, sunt şi vor fii o legendă întodeauna!



Cu melodia asta-mi vin în cap multe amintiri...



Colder e una din melodiile drăguţe de la Charion, pe lângă Christina Bleeds şi Little angel.

Sună-mă pentru că M. Cărtărescu e român şi pentru că a scris.

Suna-ma,suna-ma macar azi

de Mircea Cartarescu

sunt asa de trist,tu nu tii la mine.
stiam ca tu nu poti sa tii la mine.
…si construisem un dirijabil de catifea reiata doar pentru tine
…si cladisem un castel cu giruete de discuri cu Dylan doar pentru tine
…si pavasem autostrazi de cristal cu amprentele mele doar pentru tine
…si vanasem pauni cu alice de frezii doar pentru tine
…si incepusem sa cred ca lumea o poti tine-n palmele facute caus
…si ca poti sa bei din ea pana te saturi si ca toata noaptea apoi te vor arde pe gat constelatiile
…si incepusem sa sper ca voi musca odata buzele existentei
…si incepusem sa sper ca voi scapa de coasa de plexiglas
acum insa e totu-n ruine:
nu te gasesc la telefon si de cinci zile nu mi-ai dat telefon!

imi luasem abonament pe toate liniile din palma ta.
facusem cabotaj secole-ntregi de-a lungul coastelor tale.
te privisem cum iti faci in oglinda ovala genele,cromozomii.
cum rujezi norii,cum demachiezi soarele, cum dai cu oja pe turle

mâță, gandeste-te:
nu mai esti mica, da-te jos din cartierul cu strazile veștede
nu mai minti,nu te preface si nu ma-nsela.
sunt asa trist, dragostea noastra n-o sa dureze
tu nu tii la mine.
…si construisem un parc bomarzo cu monstri de sulf pentru tine
…si imi vatuisem umerii blocului ca sa par mai impozant pentru tine
…si intinsesem intre avioanele sanitare ghirlande de gura leului
…si cumparasem un firgider cu aripi de fluture tropical
…si incepusem sa cred ca pot asana timpul si ca pot umbla apoi cu cizme de cauciuc prin albia umeda si goala unde cursese timpul si ca pot aduna pestii fantastici care inotasera in apa timpului,pestii cu scheletul de ace de ceas,cu urechi de fotografiim cu inima de ochi omenesti
si incepusem sa sper ca voi sparge in dinti cochilia mortii
si incepusem sa sper ca iti voi vedea pasii,ca iti voi auzi pielea
de toate s-a ales praful.

ah,suna-ma,suna-ma macar azi!

Un fel de "Hai să ţinem minte" V

Filme(noiembrie - ianuarie)

• The change up cu Ryan Reynolds, Jason Bateman şi Leslie Mann

* Mi-a recomandat filmul Peţi azi la şcoală, şi chiar dacă-i miercuri şi mâine-i grea ziua, tot mi-am făcut spaţiu ş-am văzut un film, cred că-n zece ani într-o săptămână cu şcoală. Fie, a fost foarte drăguţ şi acţiunile au fost pe alocuri chiar foarte comice. Desigur, simetria dintre ei a fost foarte tare. Chiar mi-a plăcut cum cei doi au ajuns să ducă dorul vechilor vieţi... Un film interesant care merită văzut. Comedie pe parcurs, emoţional la sfârşit. 

• The other Boleyn Girl cu Nathalie Portman, Scarlett Johansson, Eric Bana

* Pentru că tot am făcut la istorie despre revoluţia engleză ş-am povestit puţin despre Henric al VII-lea, m-am gândit că n-ar strica să văd măcar un film istoric care are o temă destul de dezbătută. Desigur, a fost un film drăguţ, cu tot cu tema tragică în care o domnişoară "floozie" încearcă să-l joace pe regele Angliei pe degete, rănindu-şi chiar propria soră şi ajungând într-un final să fie condamnată la moarte. Fie, a fost interesantă mai ales prestaţia lui Scarlett Johansson de soră mai mică speriată care are părul blond şi magnific şi lung şi care e eclipsată de o soră mai mare răutăcioasă. Fie, mi-a plăcut mult c-a început şi s-a terminat c-o joacă de copii. Oricum, merită văzut filmul.

• Bad Teacher cu Cameron Diaz 

* L-am văzut pe bucăţi şi m-a distrat foarte tare. A fost o temă destul de interesantă cu profesoara care fuma marijuana şi îşi strângea bani la fiecare salariu pentru-n implant de mărirea sânilor.
Şi totuşi, finalul a zguduit prin ideea că până la urmă tot dragostea învinge, chiar dacă umblii după bani sau nu. x] Un film drăguţ şi cu o mulţime de faze haioase, că doar nu degeaba e comedie.  

• No strings attached cu Ashton Kutcher, Natalie Portman, Kevin Kline

* Cât am stat acasă, luni, am avut umpicuţ de timp să mă tot uit la filme. Ăsta a fost unul dintre ele. Mi-a plăcut mult, cu acţiunea imprevizibilă, cu personajele drăguţe (yeah, Ashton) şi cu sfârşitul fericit. Un film interesant care merită văzut. :]

• Machete cu Danny Trejo, Steven Seagal, Jessica Alba, Michelle Rodriguez

* Filmul ăsta l-am văzut ieri şi a fost primul meu film cu Danny Trejo (de-aia m-am uitat la el, mai sincer spus). Îl văzusem ca dealer de arme în Sons of Anarchy, însă într-un film cu el în rol principal a fost total altceva. E impesionant cu mişcările şi joacă destul de bine. Un film care mi-a plăcut, mai ales prin prezenţa celor doua "hot chicks". N-am ştiut cu care avea să stea Machete în final, însă poliţista a fost o alegere ok. :]

• Real Steel cu Hugh Jackman

*Aseară am văzut filmul şi a fost interesant. Mi-a plăcut mult ideea roboţilor care au înlocuit oamenii în ring şi felul în care a decurs acţiunea. Desigur, am fost dezamăgită de ideea că l-au bătut ăia trei, da totuşi, finalul a fost foarte drăguţ. :] Merită văzut mai ales că copiluţu' era de-a dreptu' simpatic cu păru tuns ca o oală şi hotărârea fantastică. 



Dirty Dancing: Havana Nights cu Diego Luna, Patrick Sweyze, Ramola Grai 


*M-am uitat la filmul ăsta puţin din plictiseală. Îl aveam pe lista "de văzut" de mult, însă tot am amânat. Sincer, nu se compară deloc cu prima versiune de Dirty Dancing. Un "remake" sau mai exact "reinspiring" slăbuţ. Actorii erau cam anemici şi parcă secundarii îi întreceau pe protagonişti, iar acţiunea era cam aiurea. În general îmi plac filmele în genu', însă ăsta chiar m-a dezamăgit. Drăguţă a fost în schimb apariţia lui Patrick Sweyze ca instructor. 


Cărţi(noiembrie - ianuarie)

• Ion de Liviu Rebreanu

* Bine, l-am avut la lecturi obligatorii şi deci n-am avut nici o plăcere parcurgând cele 445 de pagini care, dacă stau să mă gândesc s-au putut numi şi-un calvar. N-a fost defapt vorba decât despre un ţăran care bătea pe toţi, muncea ca un cal şi îşi dorea multe pământuri şi care până la urmă a ajuns în pământ, Dumnezeu săturându-l de atâta pământ. Fix, carte românească, se înţelege, înţesată de ţărani, bătrâni şi oameni cu idei fixe. Şi cartea asta o fost făcută să fie. 

• Te voi revedea de Marc Levi

* Am citit cartea pentru că vroiam să trag umpicuţ de aer în piept după Ion. Fie, a fost drăguţă, cu tot cu romantismul exagerat şi multitudinea de siripoşenii. Altfel, mi-a plăcut cum a decurs întreaga acţiune, până la urmă ăsta-i un plus al naratorului, că ştie să facă totul lin şi uşor, să menţină un echilibru şi să îşi descrie frumos personajele. O carte care ar trebui citită doar de persoanele doritoare de dulcegării. :]

• Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu

M-am cam luptat cu cartea asta o lună şi ceva. A fost foarte puţin interesantă, detaliile legate de bătăliile purtate de Ştefan în război fiind anapoda şi fără rost. 
Acum mi-e greu să încerc să îmi amintesc ceva. Tot ce ştiu e că gelozia lui tâmpită şi exagerată nu l-a prea ajutat cu nimic. Desigur, în final tot a aflat că nevastă-sa-l înşela ca turcii. 
Totuşi, încheierea mi-a plăcut. A fost drăguţă ideea cum că i-ar fii făcut o donaţie cu toate, incluzând şi trecutul. 


Seriale(noiembrie - ianuarie)
Sons of Anarchy season 3, season 4. 
Sex and the city season 1, season 2. 

Tumblr, I ♥ you.

Vampiri care mănâncă ciocolată Kinder.

Până la urmă visele sunt numai experienţe ale subconştientului care prevăd o succesiune de imagini, sunete, idei, emoţii şi alte senzaţii care apar în timpul somnului. Univers paralel sau locul în care fiecare-şi refulează cele mai ascunse dorinţe, este până la urmă o călătorie fantastică unde se pot întâmpla lucruri pe care ni le-am dorit sau nu. 

Fie, astăzi cineva mi-a zis înainte să îmi iau rămas bun ceva legat de nişte vise dulci cu vampiri care mănâncă ciocolată kinder. Poate că datorită lipsei ciocolăţii din ultimele ore, sau poate pentru că am (iar) o slăbiciune pentru sângerei, m-am topit. 
E vorba până la urmă de tabloul ăla drăguţ întruchipat de-un sângerel care mănâncă ciocolată de copii. Fantastică privelişte! 
Concluzia e că, până la urmă chiar aş vrea să visez un monstruleţ sângeros care mănâncă ciocolată Kinder. :]

Hai să fim citadini ca să putem citi înfriguraţi cărţi cu ţărani obosiţi.

Zilele trecute am terminat de citit "Heart Shaped Box" şi asta a fost o lovitură de-a dreptul. De ce? Pentru că a trebuit fac rost de cartea obligatorie pentru lectura clasei a x-a care, să fiu sinceră, mă dezgustă în ultimul hal. 

Cum ar putea România să evolueze, atunci când întreaga literatură obligatorie de citit în şcoală e plină de ţărani netemperamentali, bătrâne care caută oase şi alte bazaconii d-astea? 
Nu cred că într-o altă ţară se studiază astfel de cărţi pentru oameni cu minte încuiată. Revenind la Ion. Cine e Ion? Un ţăran violent care se dă la o ţărancă şi care încearcă să izbească tot ce prinde. Fantastic portret! Fundalul romanului? Un cârd de ţărani care beau rachiu pe prispă, se ceartă cu popa şi se ascund prin hambare ca să... mă rog, un gunoi de carte, la fel ca o grămadă de cărţi româneşti scrise pentru a descrie un colţ împuţit din-vr'un sat necunoscut.
Până la urmă tot Eliade îi ăla care scrie bine şi care nu-şi bazează scriitura pe poveşti cu ţărani beţivi şi turbaţi. 
Un căcat întreg românesc, asta-i defapt vestitul roman al lui Rebreanu'.