Viaţa e o ţigară.
Cu fiecare fum eşti mai aproape de moarte.
La final rămâne numai scrum.
Oare cei care se lasă de fumat devin sinucigaşi sau interiorizaţi? Şi scrumul e defapt amintirea şi nimic mai mult?
Şi dacă trebuie să o stingi mai repede, poţi apoi să o reaprinzi?
Şi-atunci, o scrumieră poate fii un cimitir?
Ps: Ucide-o!
2 comentarii:
fumatul nu poate sa faca mereu bine.. aproape deloc de fapt:D si eu am fumat ceva timp, desi niciodata foarte serios. insa mi-am zic ca nu vreau sa ma imbolnavesc de tot si nici nu am bani pt acest viciu. acum mai fumez extrem de rar, dar si atunci incerc sa ma abtin.
totusi cred ca fumatul de ucide... incetul cu incetul. iar scrumierea poate sa fie un cimitir.
Eu nu fumez deloc dar în general cunoscuţii mei o fac şi nu am nimic împotrivă. Sincer, orice distruge, aşa că singurul motiv pentru care nu apar zilnic cu o ţigară-n mână e pentru că nu-mi permit financiar câte-un pachet la două zile. xD
Trimiteți un comentariu