În viaţă irosim ani şi la moarte cerşim clipe.

miercuri, 15 septembrie 2010

Veronika la şcoală.

Stăm întinşi pe iarbă, cu ochii deschişi, privind hipnotizaţi cerul albastru. 
Mai nou, sunt ocupată cu şcoala. A-nceput de ceva timp şi totu-i altfel. Nu mai am timp să dorm până la doişpe, nu mai pot să ies şi să stau p-afară prea mult şi tre' să fiu la unşpe-n pat. 
Acu' nu mai am ce face şi tre să o scurtez, pentru că-i deja zece şi Veronika încă mă aşteaptă pe noptieră. Eduard începe să fie din ce în ce mai tare şi mâine tre' să o duc la şcoală. Chiar trebuie să o termin până în 17, că se termină două săptămâni şi se supără tanti de la bibliotecă.


2 comentarii:

Amarena spunea...

Intr-un fel e aiurea cu termenul ala cand iei carti de la biblioteca, dar pe de alta parte e bine ca te obliga sa o citesti mai repede.
Eu am o carte inceputa de vreun an si n-am niciun stres sa o continui. Nici nu stiu cand o voi termina.

Luna spunea...

Oh da. Sunt unele care pot fii terminate in doua saptamani, da cand imprumuti ceva Biblie de 1000 de pagini, cine Dumnezeu o citeste respecta termenu'?