În viaţă irosim ani şi la moarte cerşim clipe.

duminică, 14 august 2011

Ieri, azi, mâine şi pentru totdeauna.

Ieri a fost plimbare. Ieri am fost noi doi şi două biciclete-n Chei. Şi toată lumea s-a săturat de acceaşi rezervaţie naturală, şi toată lumea s-a plictisit de aceeaşi crăpături în munţi, da' dacă altceva mai bun nu avem, ce putem face?
Da, chiar am gândit la un moment dat problema. În ultimu' timp am fost în Chei mai des decât la magazinu' din vecinătate. Gosh, mi-am format un fel de obicei din a întreba: "Am voie-n Chei pe-o zi mâine?". Şi da, m-am şi obişnuit cu secul răspuns de la daddy: " Mai întrebi? Du-te."
Îi foarte interesantă poteca cu toate malformaţiile ei şi cu numeroşii necunoscuţi turişti needucaţi care-o împânzesc, da totuşi parcă-i mai bine undeva pe sus prin peşteri sau pe zuruş. 
Altfel, ieri am văzut două căprioare. Ieri erau în lanul cu porumb şi odată ce ne-am apropiat mai tare s-au speriat şi au început să sară pe-acolo agitate şi până la urma-au fugit. A fost aşa drăguţ să le urmăresc cu privirea. De mult n-am mai văzut căprioare!
Aş mai scrie acum da' urmează să plec cu Cristi cu biţi într-un circuit obositor - iar. Iei, măcar mai văd una alta. xD
Ps: Încă nişte poze totuşi: 



 

Niciun comentariu: