În viaţă irosim ani şi la moarte cerşim clipe.

luni, 4 iulie 2011

Love bites and summer rain.

Dacă până la urmă n-am ajuns la Bon Jovi sau la Scorpions, măcar la Judas Priest trebuia să apar. Mi-am luat bilet, am urcat în maşină şi până la Bucureşti n-am făcut decât vreo trei opriri. 
Well, a fost cu siguranţă cel mai reuşit concert la care-am fost şi care m-a impresionat din mai multe puncte de vedere. 
În primul rând au fost ăia de pe scenă, că doar nu degeaba se adună Whitesnake şi Judas Priest. Au cântat demenţial, au făcut show şi şi-au cântat toate hit-urile. Sonorizarea a fost bună, în sensu' că la Whitesnake a scârţâit la început umpicuţ că doar Judas erau cap de afiş şi no, da la Judas totul s-a auzit perfect, a fost extraordinară toată treaba. 
În al doilea rând au fost oamenii pe care i-am cunoscut şi cu care o să ma văd cât de curând că doar no, dacă stăm să ne gândim, suntem nişte fiinţe sociabile cărora ne place să comunicăm. Ar fii ceva să-i înşir aci pe toţi, păcat că mi-e lene. 
În al treilea rând sunt locurile. Ştiu că Bucureştiu' e mizerabil şi jegos şi îngrozitor, da' măcar pot să zic şi eu c-am fost în capitală şi că-i la fel de plină de gunoi ca toată ţara, poate chiar mai.  Oricum, important îi c-am mai văzut ceva nou. xD 
Şi pentru că trebuie, îs aici şi nişte poze: 



 Well, cam astea îs alea aproximativ reuşite, da-s făcute de mine şi din spate, deci se înţelege că nu-s cele mai extraordinare. Dacă chiar vrea careva să vadă poze meseriaşe, există pe facebooku' şi chiar şi pe siteu' oficial a ălora de la rockfm. 
În orice caz, Rob Halford se ţine bine. Omu' ăla are cam 60 de ani şi sare pe scenă şi se mişcă şi toate alea. Gosh, oricum, îi undeva pe lângă Dickinson, că dacă stau să mă gândesc vocalu' de la Iron Maiden îi mai agitat pe scenă. Oricum, de altfel şi Coverdale îi bun. 

Ps: N-a plouat deloc, chiar dacă se anunţase taifun.  

Niciun comentariu: